File din istoria Colegiului Naţional "Carol I"
File din istoria Colegiului Naţional „Carol I” din Craiova
Colegiul Naţional "Carol I" este una dintre cele mai prestigioase şcoli din România. Poate doar Colegiul "Sfântul Sava" din Bucureşti are o istorie comparabilă cu cea a şcolii noastre. Un absolvent al Colegiului Naţional "Carol I" relata:
„Eram în clasa a IX-a, la L.N.B. (asta era sigla), şi la aniversarea liceului ne-a vorbit, printre alţii, în amfiteatrul liceului, profesorul Ion Pătraşcu. Era, pe atunci, conferenţiar la Universitatea din Craiova. Ne-a spus că după terminarea facultăţii a fost trimis în Italia la specializare. Acolo trebuia să dea concurs, dar când profesorii au auzit că a făcut liceul Carol din Craiova, l-au admis fără examen. Deci, iată cât de cunoscut era, şi este, acest liceu, nu numai în ţară, dar şi în afara graniţelor. Ţin minte că la fiecare început de an şcolar, şi de câte ori avea ocazia, directorul Nicolae Andrei îi enumera pe marii cărturari care au trecut prin acest liceu, profesori sau elevi. Şi de fiecare dată ne spunea că Liceul Nicolae Bălcescu nu este pentru oricine, ci pentru elite. Tot dl. Andrei spunea că este liceul care a dat cei mai mulţi academicieni. Din rândul foştilor elevi, peste 50 au fost primiţi, în semn de supremă apreciere pentru contribuţia adusă la dezvoltarea ştiinţei, artei şi culturii româneşti şi universale, în cel mai înalt for al ţării, Academia Română.”
Despre istoria Colegiului Naţional "Carol I" din Craiova: http://cnc.ro/istoric.php
O ŞCOALĂ DE FRUNTE ÎN IERARHIA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR DIN CRAIOVA, DIN OLTENIA, DIN ROMÂNIA
Instituţie de învãţãmânt preuniversitar cu vechime şi o valoroasã tradiţie, Colegiul Naţional „CAROL I” din mândra Cetate a Bãniei a luat fiinţã în anul 1826, în „plinã” primãvarã – anotimp care, an de an, ne împodobeşte pomii cu fluturi albi; când lalele le cântã, la chemarea soarelui, iar castanii, pe bulevarde, îşi aprind felinare albe, când „privighetoarea cântã, iar liliacul e-nflorit”, cum a spus-o, cândva, atât de frumos, în una din celebrele sale Nopţi, elevul sãu de odinioarã, marele nostru poet Alexandru Macedonski. Doamne, cum trece timpul! Tace şi... trece. Curge necontenit... Au trecut, de atunci, din mai 1826, 190 de ani, iar data naşterii sale a cãpãtat semnificaţia şi importanţa unei pietre de hotar în istoria învãţãmântului românesc. Argumentul? Este, cum se ştie, ca vechime, a doua şcoalã de bãieţi de grad mediu, în limba românã, din Principate.
Primii dascãli ai şcolii craiovene nou înfiinţate – o şcoalã de un grad mai înalt, în care, „pentru întâia oarã, se predau gramatica, literatura şi ştiinţa în limba Patrie”, au fost Stanciu Cãpãţâneanu şi Grigore Pleşoianu, elevi ai cãrturarilor Gh. Lazãr şi Ion Eliade Rãdulescu, la Şcoala „Sf. Sava” din capitala Ţãrii Româneşti, „cei dintâi dascãli români ai Craiovei şi unii din cei mai harnici şi mai vrednici slujitori ai şcolii româneşti”. Primul din ei, Stanciu Cãpãţâneanu, se ocupã „cu instrucţiunea secundarã”, iar celãlalt, Grigore Pleşoianu, „cu cea primarã”. Excelenţi dascãli. Cãrturari „cu vederi mai înaintate”, democratice, cu dragoste faţã de şcoalã şi copii. Au meritul de a fi elaborat şi publicat manuale şcolare şi de a fi tradus (din limba francezã) o seamã de cãrţi cu un conţinut educativ, destinate tineretului. Prin cele 20 de cãrţi tipãrite, „unde a putut şi cum a putut”, Grigore Pleşoianu „ocupa Locul I în rândul acelor pionieri ai literaturii pentru copii şi tineret” (Al. Piru); este, în ţara noastrã, „începãtorul acestui fel de literaturã” (Ilie Popescu Teiuşan). Acestora li se vor alãtura, în acea perioadã eroicã a începutului, între alţii: profesorul, istoricul, publicistul şi omul politic Aaron Florian (fost, la început, profesor la „mica şcoalã”, a lui Dinicu Golescu, de la Conacul sãu din Goleşti şi, dupã aceea, fost profesor la Craiova şi, în 1948, prefect al judeţului Dolj, în timpul Revoluţiei); Alexe Marin (care, fãcând, dupã aceea, studii strãlucite la Paris, va deveni primul profesor de chimie al Universitãţii din Bucureşti); Grigore Mihãescu (profesor la clasele începãtoare, unde l-a avut elev în primele douã clase, pe viitorul filosof, logician şi om politic Titu Maiorescu şi a îndeplinit, în 1848, funcţia de primar al Craiovei); Constantin Lecca (pictorul care l-a avut elev, între alţii, pe Theodor Aman, şi care are meritul de a fi ctitorul primei tipografii şi a primului periodic din Oltenia: „Mozaicul”); Ioan Maiorescu (acest „al doilea Lazãr al românilor”; excelent profesor de istorie la Craiova, Iaşi şi Bucureşti; foarte apreciat director de şcoalã şi revizor al unitãţilor de învãţã- mânt de stat şi particular din cele cinci judeţe cu-prinse între Dunãre, Olt şi cununa Carpaţilor Meridionali; preţuit filolog (deschizã- tor de drumuri în dialecto-logia româneascã); remarcabil diplomat şi om politic; neobosit publicist; militant de seamã pentru cauza Revoluţiei de la 1848 şi Unirea Principatelor (şi, când te gândeşti cã – nãscut în 1811 şi decedat în 1864 – n-a apucat sã trãiascã decât 53 de ani...).
De-a lungul întregii sale existenţe, Colegiul a fost slujit de o pleiadã de profesori, care – de la înãlţimea catedrei – le-au transmis elevilor lor cunoştinţe temeinice despre lume si viaţã şi i-au educat în spiritul dragostei faţã de muncã, faţã de pãrinţi, faţã de ţarã, în spiritul înaltelor idealuri ale umanitãţii. O dovadã: un numãr de peste 50 din foştii elevi şi absolvenţi ai Colegiului nostru şi-au câştigat dreptul de a ocupa un loc în cel mai înalt for ştiinţific al ţãrii – Academia Românã şi, astfel, „cavaleri ai spiritului”, au intrat în „familia” selectã a „nemuritorilor”. Iatã, pentru exemplificare, câ- teva nume: matematicienii Gheorghe Ţiţeica şi Simion Stoilow; diplomatul şi omul politic Nicolae Titulescu; inginerii-inventatori Gogu Constantinescu şi N. VasilescuKarpen; poetul Alexandru Macedonski; geologii Ludovic Mrazec, Sabba Ştefãnescu şi Nicolae Petrulian; geograful George Vâlsan; filosoful C. Rãdulescu-Motru; medicii Constantin Angelescu, Dimitrie Gerota, Dimitrie Combiescu, Vlad Voiculescu, Ştefan Milcu şi Petre Vancea; chimiştii: Ilie Murgulescu şi Eugen Angelescu; juriştii Ion Tanoviceanu, Valentin Georgescu şi George Fotino; istoricii Dimitrie Pippidi şi C.S. Nicolãescu-Plopşor; oamenii politici Gheorghe Tãtãrescu şi Ştefan Voitec; profesorii, criticii literari, dramaturgi, eseiştii Alexandru Marcu, Eugen Ionescu, Alexandru Balaci şi Petre Pandrea; pictorii: Theodor Aman şi Corneliu Baba... Sã nu-i uitãm, apoi, pe profesorii – academicieni George Marin Fontanin şi Nicolae Bãnescu. Nici pe Eugen Ionescu sã nu-l uitãm (şi-a absolvit Colegiul şi examenul de bacalaureat tot la noi). Trei dintre absolvenţii Colegiului craiovean – Ludovic Mrazec, C. Rãdulescu-Motru şi Ilie Murgulescu – au îndeplinit, un timp şi cu apreciate rezultate – misiunea de preşedinţi ai Academiei Române. * * * Acestora li se alãturã (fãrã a fi fost academicieni) alte personalitãţi de primã mãrime ale ştiinţei, artei şi culturii naţionale: scriitorii şi criticii literari: Traian Demetrescu, Savin Constant, Nicolae Milcu, Mihai Drumeş, George Magheru, Gib Mihãescu, N.I. Herescu, Radu Demetrescu-Gyr, Nicolae Nicoleanu, N. Burlãnescu-Alin, Victor Papilian, Vintilã Ciocâlteu, Dumitru Ciurezu, Tiberiu Iliescu; economistul, gazetarul şi scriitorul Eugeniu Carada; criticul de artã V.G. Paleolog; astronomul Nicolae Coculescu; juristul şi omul politic Grigore Iunian; geologul Ion Popescu-Voiteşti; pictorii Eusta- ţiu Stoenescu, Ion Ţuculescu, Costache Petrescu, N. PetrescuGãinã, Eugen Taru, Ilie Marineanu, Gabriel Bratu – Mib; muzicienii Grigore Gabrielescu şi Ion Vasilescu; actorii Ronald Bulfinschi, Manu Nedeianu, Tudor Ilie, Amza Pellea etc.
În rândul profesorilor Colegiului, nu puţini sunt aceia care – având vocaţia „ctitoririi” – în afara activitãţii la catedrã, au mai fãcut şi „altceva”, necesar, important şi durabil. Cu alte cuvinte, sau implicat şi în activitatea Cetãţii, în viaţa Craiovei. Astfel, Muzeul Olteniei este, la origini, opera profesorilor Ştefan Ciuceanu şi Marin Demetrescu. Filiala din Craiova a Arhivelor Naţionale, ca şi Societatea „Prietenii ştiinţei” şi Societatea Scriitorilor Oltenisunt, în bunã mãsurã, opera profesorului C.D. Fortunescu. Ştefan Ciuceanu şi Tudor Popescu, colegul acestuia, au organizat şi condus, în perioada eroica a începutului sãu, Muzeul Judeţean Pinacoteca şi Biblioteca „Alexandru şi Aristia Aman”. Profesorii Ion Dongorozi, Tiberiu Iliescu şi Ilie Rizea au condus, o vreme şi cu apreciate rezultate, în calitate de directori, Teatrul Naţional craiovean „Marin Sorescu”, în timp ce colegii lor Ion Hagiescu şi Petre Severin s-au aflat, un numãr de ani, la cârma Conserva-torului „Cornetti”. Şi nu sunt singurele exemple... Doi dintre absolvenţi (Nicolae Condiescu şi N.I. Herescu) au îndeplinit, un timp şi cu rezultate demne de laudã, rolul de preşedinţi ai Societãţii Scriitorilor din România. Au ctitorit publicaţii: C. Lecca – „Mozaicul”; C.D. Fortunescu – „Arhivele Olteniei”; Grigore Grandea – „Albina Pindului”; G.T. Buzoianu – „Revista şcoalei”, „Carpaţii” şi primul cotidian din Craiova, „Cântarul” etc. Colegi de-ai lor au meritul de a fi înfiinţat şi condus un însemnat numãr de reviste şcolare, între care: „Murmurul Olteniei”, „Freamãt”, „Citirea”, „Tinerimea Şcolarã”, „Note Matematice şi Ştiinţifice”, „Înmuguriri”, „Cinel-Cinel”, „Pitagora”, „Platon”, „Licãriri”, „Picãturi de rouã”, „Ioan Maiorescu” etc. * * *
Colegiul Naţional craiovean, ce poartã azi numele fostului suveran Carol I, este – aflãm cercetândui biografia – instituţia de învãţãmânt preuniversitar care – vatrã mereu aprinsã a istoriei naţionale – a fost (prin profesorii şi elevii sãi), în momentele mari, de rãscruce, ale istoriei patriei, alãturi de lupta şi nãzuinţele po-porului. Aşa a fost în 1848, şi în 1857-1859; şi în 1877; şi în 1907. Şi în timpul primului şi celui de-al doilea rãzboi mondial...
Şcoala noastrã, Colegiul Naţional „Carol I” din Craiova, a fost, este şi, în mod sigur, va fi şi în viitor o instituţie de învãţãmânt preuniversitar de frunte în ierarhia învãţãmântului românesc. O şcoalã de nivel european. O şcoalã pentru eternitate. Urmând pilda înaintaşilor şi având, la catedrã, un „lot” de profesori de certã şi doveditã competenţã, reprezentanţii sãi au obţinut, din 1964 – când elevul Octavian Bâscã, fiul unui apreciat mecanic de locomotivã din Craiova – a fost rãsplãtit cu medalia de argint, la Olimpiada de matematicã, din Berlinul de Est, şi pânã acum, un numãr de 53 de medalii (din care 19 – de aur, 21 – de argint şi 13 – de bronz). Pe disciplinele de învãţã- mânt, cele 51 de medalii sunt grupate astfel: 29 – la matematicã, 2 – la fizicã, 9 – la chimie, 2 – la biologie, 9 – la informaticã şi 2 – la limba rusã. La nivel republican, Colegiul nostru a obţinut – din 1964 şi pânã în 2013 – un numãr de 951 de medalii (din care un numãr de 88 medalii de aur). Laudã „eroilor” acestor performanţe cu care Colegiul nostru se mândreşte. Laudã elevilor care le-au obţinut, în frunte cu Octavian Bâscã: Mihai Pãtraşcu, Louis Funar, Mugurel Barcãu, Mircea SavaTeodorescu, Mihai Aniţescu, Mihai Bãrboi, Octavian Fãrcãşanu, Cristian Tãlãu, Victoi Pãdureanu etc... Laudã profesorilor care i-au „îndrumat cãtre performanţã”, în frunte Iuliana Coravu (care „a strâns”un numãr de 11 medalii: 3 de aur; 4 de argint şi 4 de bronz); Evelina Stãnescu; Virgil Schneider; Liliana Niculescu şi Constantin Picu, Nicolae Tãlãu, Ion Rotaru (matematicã); Ion Bãrcãu, Gheorghe Stãnicã, Traian Pribeanu, Gheorghe Brânzan (chimie) şi mulţi alţii.
Pregãtiţi temeinic, marea majoritate a absolvenţilor au trecut cu succes – obţinând note mari – examenul de bacalaureat şi, an de an, au ocupat locuri de frunte la admiterea în învãţãmântul superior de stat. Un însemnat numãr dintre ei au luat hotãrârea de a-şi continua studiile superioare la universitãţi de prestigiu din Europa, Canada, SUA şi din alte ţãri strãine, unde s-au remarcat prin pregãtirea demonstratã şi interesul pentru studiu. Colegiul se mândreşte cu cei mai mulţi dintre ei. În 2009, doi dintre absolvenţii Colegiului nostru au obţinut, prin Corina Tarniţã – care studia la Harward – titlul de „studentul anului” din S.U.A., iar prin Andrei Ilie, care studia la Oxford – titlul „studentul anului”, în Europa.
Un alt fost elev de frunte al Colegiului, absolvent al Massachusetts Institute of Technology (MIT) S.U.A., este regretatul Mihai Pãtraşcu. Olimpic la informaticã, unde a obţinut un numãr de şapte medalii (patru de aur şi trei de argint), fapt ce-l situeazã în primii 20 medaliaţi din lume şi pe primul loc din România. În S.U.A., a obţinut numeroase premii, între care: Premiul „Press burger” (în 2012), acordat de Asociaţia Europeanã de Informare Teoreticã, pentru „revoluţionarea domeniului de structuri de date, în care nu înregistraserã progrese în ultimul deceniu” etc. A fost membru în Comitetul ştiinţific al Olimpiadelor Internaţionale de Informaticã. A obţinut Premiul pentru cea mai bunã lucrare la Conferinţa ICALP (2005); Premiul pentru cea mai bunã lucrare FOCS (2008); Premiul pentru cel mai bun student în cercetare din SUA şi Canada (2005) etc. Are numeroase lucrãri în informatica teoreticã, citate – pe plan mondial – de peste 480 de ori. A încetat din viaţã, surprinzãtor, la 5 iunie 2012, în New York.
Colegiul Naţional „Carol I” din Craiova are – în condiţii normale – în folosinţã, o complexã bazã didactico-materialã. Supus, în prezent consolidãrii, dispune, în prezent, de 37 sãli de clasã, 19 laboratoare şi cabinete, numeroase alte spaţii destinate desfãşurã- rii activitãţilor instructiv-educative şi sportiv-artistice. În prezent, pãstrându-şi profilul real-umanist, Colegiul funcţioneazã cu toate cele trei cicluri: primar, gimnazial şi liceal. Numãrul total al claselor: 73 (dintre care: 19 – la ciclul primar, 15 – la ciclul gimnazial şi 39 clase – la ciclul liceal), iar efectivul total al elevilor este de 1977 (din care: 509 – clasele pregãtitoare şi la clasele a IV-a; 370 – la clasele V-VIII şi, respectiv 1098 – la clasele IX-XII). Activitatea cu elevii este îndrumatã de 128 cadre didactice (un învãţãtor, un institutor, 17 profesori – în învã-ţãmântul primar şi 109 profesori, din care 15 – cu doctorat, 87 – cu gradul didactic I, 18 – cu gradul didactic II, 6 – cu definitivat). * * *
În faţa memoriei celor plecaţi din lumea celor vii şi care, sper, se vor fi aflând, acum, probabil, undeva Sus, în Cer, sã ne plecãm, ori de câte ori avem prilejul, smeriţi, fruntea, în semn de nemãsuratã preţuire şi recunoştinţã, pentru tot ce au înfãptuit, durabil, în mãsurã sã înfrunte timpul, trudind, învingând, adesea, condiţii vitrege şi chiar unele împotriviri. Cuvinte sincere de mulţumire şi recunoştinţã se cuvine a fi adresate acum (peste ani) pãrinţilor, care au fost alãturi de şcoalã: au înţeles-o şi au sprijinit-o, au format – împreunã cu membrii corpului didactic – un front educativ co-mun şi puternic, caracterizat, de regulã, prin unitate de cerinţe şi de exigenţã. Nu poate fi nesocotit sau uitat, de asemenea, sprijinul multilateral şi eficient primit de Colegiul nostru, din partea organelor locale (municipal şi judeţean). Numai aşa a fost cu putinţã obţinerea fostei clãdiri a Poliţiei locale (dupã mutarea acesteia în localul propriu dat, atunci, în folosinţã) şi care, (cu unele completãri necesare) va deveni spaţiu de şcolarizare pentru elevii din ciclurile primar şi gimnazial. Numai aşa, în cadrul Colegiului nostru au putut fi construite şi date în folosinţã un însemnat numãr de noi spaţii de şcolarizare: baza sportivã în aer liber; internatul şi cantina; bazinul (acoperit) în aer liber (unde toţi elevii din clasele I-VIII învãţau, gratuit, sã înoate); clubul şcolar (în spaţiul fostei sãli de mese); sala de festivitãţi (cu o capacitate de 400 de locuri); sera de flori. Tot atunci, pe clãdirea ce adãpostea cantina, au fost instalate panouri solare care (de primãvara şi pânã toamna) asigurau apa caldã pentru nevoile cantinei şi internatului. În acei ani, materialul didactic a fost – în deceniile trecute –îmbogãţit cu douã noi colecţii: Colecţia de roci (una din cele mai valoroase din ţarã) şi Colecţia de fluturi, care adãposteşte un numãr de peste 7000 de microlepidoptere (fluturi), din toate zonele globului. Biblioteca, înfiinţatã în anul 1836 – care este una din cele mai vechi biblioteci şcolare din Principate – şi-a sporit simţitor fondul de carte (depãşind, azi, cifra de 85.000 de volume) şi a pus în valoare cele 299 cãrţi vechi, de patrimoniu, aflate în posesia sa. Apar, atunci, dupã 1948, primele reviste şcolare: „Picãturi de rouã” (cls. I-VIII) şi „Licãriri” (devenitã „Ioan Ma-iorescu”) şi primele Anuare şcolare. Iau fiinţã Muzeul şcolii şi Muzeul darurilor. În 1976 – când a împlinit „vârsta” de 150 de ani – Colegiul a primit, în semn de preţuire, Ordinul „Steaua Republicii”, clasa I şi, tot de atunci, Ziua de 20 mai – când, în 1826, s-au pus bazele sale – a devenit Ziua Colegiului (şi se va sãrbãtori, în fiecare an şcolar, cu regularitate). Colegiului nostru i s-au mai acordat (de douã ori) – „pentru palmaresul realizat în domeniul educaţiei de excelenţã deţinut de olimpicii şcolii româneşti” – Diploma de Excelenţã. şi a mai primit – în martie 2004 – „Cea mai înaltã distincţie a Comisiei Europene pentru educaţie”. I s-au acordat, de asemenea, de cãtre Guvernul României şi Uniunea Europeanã, titlul de şcoalã Europeanã (încã din ediţia 2004). şcoala noastrã face parte (în calitate de membru fondator) din Alianţa Colegiilor Centenare din România.
Colegiul Naţional „Carol I” din Craiova are un trecut. Are un nume. Un renume, chiar, toate câş- tigate, în timp, prin truda a numeroase generaţii de dascãli caracterizaţi prin pregãtire, prin pasiune, printr-o exemplarã dãruire şi de elevi înzestraţi, capabili de efort, dornici de afirmare... A-l menţine acolo, pe o poziţie de frunte, nu este – iarãşi vom spune – deloc uşor. Este datoria generaţiilor de azi şi-a celor viitoare – învãţãtori, profesori, elevi. Sã sperãm cã o vor face... Trebuie s-o facã... Este şi trebuie sã rãmânã o şcoalã pentru eternitate, o vatrã mereu aprinsã a culturii naţionale, o „adevãratã Universitate” – cum a definit-o, cândva, Marele Arghezi. Colegiului, acum, cu prilejul aniversãrii celor 190 de ani de rodnicã, de minunatã, de pilduitoare existenţã, îi adresãm ceea ce, de veacuri, românii le adreseazã celor dragi: LA MULŢI ANI!
Prof. EMERIT NICOLAE A. ANDREI, fost director al Colegiului în perioada 1961-1988, Cuvântul Libertăţii, 19.05.2016 (http://www.cvlpress.ro/19.05.2016/pdf-19-05-2016/)
Despre mari personalităţi care au studiat la Colegiul Naţional "Carol I" din Craiova:
Este uimitoare contribuţia Colegiului Naţional "Carol I" la dezvoltarea culturii şi ştiinţei naţionale şi universale. Pământul Olteniei a fost binecuvântat cu un număr realmente uriaş de talente în diverse domenii, cea mai mare parte dintre ele devenind Oameni pe băncile vestitei noastre şcoli. Cu adevărat, bătrânul Colegiu este un locaş sfânt de educaţie şi cultură românească.
Un absolvent faimos a fost medicul Constantin Angelescu, supranumit "ministrul cărămidă", întrucât în timpul ministeriatului său la educaţie au fost ctitorite multe şcoli: http://www.romania-actualitati.ro/constantin_i_angelescu_ministrul_caramida-77432
Marele fizician, inginer şi inventator Nicolae Vasilescu-Karpen a fost primul rector al Politehnicii Bucureşti. Este uimitoare invenţia sa, o pilă electrică (pila Karpen) care funcţionează fără oprire din anul... 1950!!!! Perpetuum mobile? https://www.youtube.com/watch?v=PJPg3qFu6us
Jean Negulescu a fost un mare regizor român, care a regizat filme la Hollywood. A lucrat cu actori precum Fred Astaire sau Marylin Monroe: http://www.gds.ro/Actualitate/2013-07-18/Jean+Negulescu%2C+celebru+la+Hollywood%2C+uitat+acasa%2C+la+Craiova/
Academicianul Alexandru Balaci s-a remarcat ca cercetător în domeniul italienisticii: http://www.orizonturiculturale.ro/ro_proza_Geo-Vasile-Omagiu-Alexandru-Balaci.html
Eustaţiu Stoenescu (1884-1957), mare pictor român, a fost absolvent al Colegiului Naţional "Carol I" din Craiova: https://g1b2i3.wordpress.com/alexandru-ciucurencu-pictor-roman/s-eustatiu-stoenescu-1884-1957/
Constantin Lupeanu este scriitor, traducător din limba chineză, probablit cel mai important sinolog român: http://confluente.ro/Doina_dragut_dialog_cu_con_doina_dragut_1376352382.html
Louis Funar este unul dintre marii matematicieni români: http://m.hotnews.ro/stire/17223131
Mihai Pătrașcu (1983-2012) este unul din marii specialiști în informatică pe plan mondial: https://www.youtube.com/watch?v=n6rESH4mr08
Nicolae Titulescu (1882-1941) este cel mai important diplomat român: https://radioromaniacultural.ro/portret-nicolae-titulescu-unul-din-cei-mai-inteligenti-si-mai-talentati-diplomati-ai-europei/
Întrebări pentru concursul File din istoria Colegiului Național „Carol I”, Ziua Liceului 2017:
1. Ce personalităţi sunt considerate a fi „părinţii” Colegiului Naţional „Carol I”?
2. Care au fost primele două localuri în care a funcţionat şcoala?
3. Când a fost inaugurat primul local propriu al şcolii? Care este imaginea care a imortalizat acest local?
4. Indicaţi un moment istoric la care a participat directorul şcolii, Ioan Maiorescu (tatăl lui Titu Maiorescu)?
5. Indicaţi numele directorului, care, în 1854, a redeschis şcoala (închisă în urma înăbuşirii Revoluţiei de la 1848).
6. Precizaţi anul în care şcoala a luat numele de Liceul „Carol I”.
7. În ce perioadă a fost construit actualul local al liceului?
8. Cărui artist i se datorează frescele din bibliotecă?
9. Indicaţi momentul în care a luat naştere biblioteca şcolii. Ce nume poartă această bibliotecă?
10. Biblioteca şcolii conţine cărţi rare, de patrimoniu. Indicaţi numele celei mai vechi cărţi adăpostită de biblioteca liceului.
11. Ce volum românesc este considerat a fi cel mai valoros din cele adăpostite de biblioteca şcolii?
12. Indicaţi două colecţii de mare valoare adăpostite de Colegiul Naţional „Carol I”.
13. Indicaţi numele unei lucrări a lui Constantin Brâncuşi care se găseşte în obiectele de colecţie ale colegiului.
14. Indicaţi numele personalităţii româneşti, absolvent al liceului nostru, care în 1925 a instituit examenul de bacalaureat şi care avea drept deviză: „Școală cât mai multă! Școală cât mai bună! Școală cât mai românească”
15. Ce absolvent al Colegiului Naţional „Carol I” a înfiinţat Politehnica din Bucureşti şi a inventat o pilă electrică al cărui principiu de funcţionare nu a fost încă descoperit?
16. Ce legătură există între Marylin Monroe şi absolventul Colegiului Naţional „Carol I”, Jean Negulescu?
17. Indicaţi numele unui mare italienist, membru al Academiei, absolvent al Colegiului Naţional „Carol I”.
18. Indicaţi numele unui mare sinolog, absolvent al Colegiului Naţional „Carol I”.
19. Ce absolvent al Colegiului este pe primul loc în România în clasamentul pe medalii obținut la olimpiadele internaționale?
20. Indicați numele primului absolvent al Colegiului care a cucerit un premiu la o olimpiadă internațională.