O altă mare personalitate a învățământului din Craiova, profesor al Școlii noastre, ne-a părăsit. O veste care a căzut ca un trăsnet: „Azi a încetat din viață, Omul, Profesorul, Poetul Grigore Sorescu, cel care și-a dedicat întreaga sa viață formării și educării elevilor de la prestigiosul Colegiu, Carol I, un dascăl de excepție, ce a trudit cu profesionalism și devotament la cultivarea Limbii române, fire sensibilă, poet profund și camarad adevărat”, scria pe pagina sa de Facebook nepoata celui dispărut,  distinsa profesoară Beatrice Silvia Sorescu.

Ce s-ar mai putea spune în plus despre „Omul, Profesorul, Poetul Grigore Sorescu”? Se caracteriza printr-o modestie cuceritoare. Avea o mare cultură, prin care câștiga respectul celor care l-au cunoscut. Avea un deosebit simț al umorului, marcă a unei inteligențe superioare. Era un povestitor fascinant: relata cu farmec  întâmplări de pe timpul când activa la un liceu din Galați sau de când a îndeplinit, o scurtă perioadă, funcția de inspector de Limba română la ISJ Dolj, amintiri legate de foștii elevi, diverse anecdote.

Era o persoană agreabilă, apreciată de prieteni, într-un cuvânt era un Om bun.  

Câteva date biografice aflate prin bunăvoința familiei și preotului profesor Vintilă Belcineanu.

S-a născut în 1951 în familia lui Marin Sorescu și a Mariei Sorescu la Bulzești, județul Dolj. Era cel mai mic dintre cei cinci copii, de aceea i se spunea „Bebe”. Tatăl său, fiindcă era chiabur, a avut de pătimit în timpul regimului comunist. A făcut școala primară și gimnazială în Bulzești. Liceul l-a urmat la „Frații Buzești”. A absolvit cursurile facultății de Filologie la Iași, secția Română-Germană. A activat ca profesor de Limba Română, timp de 15 ani, la un liceu din Galați. A publicat mai multe volume de versuri sub pseudonimul Grigore Bălănescu.

După Revoluție a ajuns profesor la Colegiul Național „Carol I” din Craiova, de unde a ieșit la pensie.

O amintire legată de Domnul Grigore Sorescu:

Pe 10 ianuarie se sărbătorește Sfântul Ierarh Grigorie din Nyssa. I-am dat telefon Domnului Profesor pentru a-l felicita cu această ocazie (cred că era în anul în care dânsul s-a pensionat, 2016 sau 2017). Din diverse motive, nu a răspuns la telefon. A doua zi (11 ianuarie) l-am întâlnit în cancelarie:

-          Domnule Profesor, v-am telefonat cu ocazia zilei de 10 ianuarie, Sfântul Grigorie, să vă urez La Mulți Ani!

-          De ce te-ai grăbit? Că mai e până în 10 ianuarie!